Iata ca ne aflam printre orasele care nu mai au tren care sa faca legatura cu orasele Romaniei. A zburat o pasarica pe la urechea mea si mi-a ciripit ca incepand de lunea viitoare ( 23 ianuarie 2012), singurul tren care facea legatura cu Motru se va desfiinta, acesta avand acum ca ultima statie Orasul Strehaia. Cauzele probabil oricui iar trece prin minte, toata lumea merge cu “Nasu”, lumea nu prea mai circula cu trenul, asa ca se pare ca mai marii Motrului au luat hotararea sa il scoata.
Ma numesc David Stefan, locuiesc in Motru Judetul Gorj si pe data de 23 decembrie 2011 am implinit 2 anisori. Tot ce imi doresc este sa ii vad pe mami si tati bucurosi.
Va cer ajutorul material pentru a castiga batalia cu cancerul (HEPATOBLASTOM cu determinari secundare pulmonare – adica o tumoare de 13/8/11 cm pe ficat + 9 noduli in plamani)
Am nevoie urgenta de cel putin 95 000 euro pentru a face tratament in Israel.
Va rog ajutati-ma!
Pentru mine fiecare leu conteaza!
detalii puteti obtine la numerele de telefon de mai jos
A îngrădit o stradă din municipiul Motru, construită pe terenul pentru care deţine titlu de proprietare. Un localnic şi-a încadrat bucata de drum, cu lemne şi indicatoare. Omul a pus chiar şi o hârtie, prin care avertizează că porţiunea respectivă de şosea este proprietate privată.
Familia lui Mihai Mănescu este proprietara a unei suprafeţe de 1.600 de metri pătraţi, teren situate sub strada Prelungirea Macului. Drumul leagă localitatea Ştiucani, de municipiul Motru. Proprietarul susţine că a solicitat primăriei o altă bucată de teren, însă i s-a trântit uşa în nas. Ignorat de autorităţi, omul s-a hotărât, ieri după amiază, să-şi îngrădească terenul.
Şoferii, acre ieri după amiază au vrut să treacă pe strada Prelungirea Macului au făcut cale-ntoarsă.
Chiar dacă sunt blocaţi în curţi, vecinii îi dau dreptate. Oamenii susţin că sunt mulţi localnici care au terenuri în zonă, pe care nu le pot folosi, deoarece primăria nu le dă alte suprafeţe, în loc.
Căutat de presă, ieri după amiază, edilul oraşului Motru nu a vrut să comenteze situaţia creată.
Drumul va fi blocat până când autorităţile îi vor acorda ceea ce i se cuvine de drept, susţine proprietarul terenului. Până atunci, şoferii sunt nevoiţi să meargă pe o rută ocolitoare.
Vilejia care s-a abatut ieri peste orasul Motru, si nu numai, a creeat o multime de pagube, balcoane cazute, acoperisuri luate de vant, pomi scosi din pamant. A fost ca la nebuni.Nu stiu cum sunt la altii dar la mine “aicisa”, nu exista furtuna care sa nu mai darame cate un acoperis.
Acoperisul blocurilor, sunt doua feluri: cel facut de locuitorii blocului, si cel facut de primarie. Acum intrebarea cea mai grea este : Care credeti din aceste doua tipuri de acoperisuri ca se darama? . . . . . RASPUNS CORECT : cel al primariei. Din cauza oamenilor care sunt angajati de primarie pentru a face astfel de lucrari,care ii apuca tremuratu daca nu ia o gura de bere pe burta goala, se intampla astfel de nenorociri. Hai ca poate nu a fost bine prins vreo placa ceva si le ia pe toate la rand, dar frate si scheletele de lemn, care ar fi trebuit sa fie prins in ciment si pe ala sa il smulga?
Asta ca sa nu mai vorbesc ca daca ar fi cazut vreo bucata de tigla, sau de lemn, peste vreo masina ar fi facut-o zob.
Sper ca la voi in oras sa fi fost mult mai linistitai furtuna
Job-ul ( serviciul, locul de munca ), ca postas este unul destul de greu, daca tinem cont ca trebuie sa umble pe jos ( sau pe bicicleta ), o zi intreaga. Astazi plecand de la un prieten de acasa, am observat in usa unui vecin o multime de foi pentru recomandata. Probabil proprietarul este plecat in vacanta undeva, iar domnul postas observand ca nu mai vine sa isi ia coletul de la posta, i-a bagat la hartii in usa, ca sa se invete minte
Gata, au trecut si cele 3 zile de petrecere, de miros de mici prin tot orasul. A venit luni, iar totul a intrat in monotonie, sau incepe sa intre asa putin cu putin. Dupa cum stiti, probabil, anul trecut de zilele orasului Motru, am reusit sa filmez un dansator aparte cu un stil diferit de ceea ce vedem zi de zi ( daca inca nu l-ati vazut, il puteti vedea de aici ), anul acesta treburile au stat aproximativ lafel.
Am mai dat de doi dansatori inraiti ai muzicii bune, asta dupa ce au bagat la bord cateva sticle de apa minerala. Filmarea am primit-o de la unul din prietenii mei, ii putem spune si unul din fanii blogului meu
Urmatorul nu stiu cam cati or sa reuseasca sa isi dea seama, dar dupa cateva zeci de secunde de uitat la filmuletul de jos, o sa vedeti despre ce este vorba. Pentru cei care s-au uitat deja inainte sa citeasca ce scrie aici si se prind mai greu, le spun ca, in tiribomba asta cu lanturi era un om mai invarsta, destul de bine baut, care avea un mod aparte de a se distra in acestea….Deci sa va explic in jurul orei, doua si ceva, a avut loc o …….. deci dupa cum putgeti vedea ))
Iar de final un joc destul de slabut de artificii ( in filmulet mai apare si grupul meu de prieteni, si Andy )
P.S. : Era sa uit sa va spun mi-am facut prieten nou
Zilele trecute dupa ce am terminat si eu cu treburile prin apartament am facut o ieseala la vestitul club din Gorj ( Club 4U ). Ajuns aici eu cu inca 2 amici, ne asezam la masa, comandam cate ceva. Intre timp la masa din fata noastra se aseaza un cuplu de tineri undeva la vreo 25-26 de ani. Se aseaza pe canapele frumos ca doi ingerasi, isi comanda de baut. Dupa cateva secunde dupa ce pleaca chelnerul sa le aduca comanda, se muta fiecare in coltul lui de pe fotoliu. Ăsta statea si ronţaia la un pai, iar “iubirea vietii lui” in coltul celalat citea ziaru fara sa isi schimbe vreo vorba . In fine, dupa vreo 10 minute mai apar inca 2 persoane ( iar un cuplu ). Se aseaza dau si ei comanda si ca prin minune hop proveliste
Toata nebunia cu renovarea este spre sfarsit, din acest motiv am mai avut si eu putin timp sa mai scriu cate un articol. Oricum nici acest articol nu o sa ofere vreo informatie sau vreun lucru foarte important de aflat. Nu s-a intamplat nimic special in viata mea in aceste saptamani de absenta, care sa merite povestite.
Astazi dupa cum stiti ( unii ), este data de 9 Mai, si aceasta are doua semnificatii : Ziua Europei, iar pe la noi se sarbatoreste si Ziua Eroilor. Fiind un foarte bun activist al politicii ( ), am fost nevoit sa particip si eu la ceremonia care a avut loc in unul din cele DOUA parcuri ale orasului Motru, pentru omagierea eroilor.
Da cam acesta ar fi cred eu titlul cel mai potrivit despre ceea ce se intampla momentan cu mine. Treaba cu zugravelile inca nu am terminat, mai am baia si holul. Dar nu asta doream sa spun dupa vreo 12 zile de PAUZA totala, in care chiar nu am facut nimic in legatura cu blogul si cu tot ce tine de el.
Google Reader imi arata vreo 374 de activitati pe care eu inca nu am apucat sa le citesc deci dragi colegi de blogging imi pare rau, promit ca nu o sa le trec cu vederea si o sa revin in forta.
Defapt, ceea ce vroiam eu sa scriu este in legatura cu sarbatoarea Pastelui. Poi… ce sa scriu despre ea pentru ca ea nu prea mai exista uitandu-ma in jurul meu , tot mai multi tineri prefera sa “petreaca” ziua de Paste in cluburi, in discoteca. Cand eram si eu mai tinerel imi aduc aminte, ca abea asteptam sa vina Pastele sa ma duc la Biserica sa iau lumina, sa iau Paste, sa ciocesc ouale cu prietenii sa ne distram in minunata asta lumea pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Astazi aceasta sarbatoare ca si multe altele sunt doar un prilej bun de a cheltuii bani pe cluburi pe bautura si alte porcarii pe care le au unii in cap.
Nu vreau sa incep ca deobicei ( ca in ultimele articole, aproximativ), cu “Nu am mai scris de mult ca nu prea am avut timp…” si blah..blah…blah, dar inceputul cam asa arata in momentul de fata. Pe langa faptul ca nu mai am nici cea mai mica idee despre ce sa scriu, ce sa scriu, probabil o sa am nevoie de o “mana” cereasca cu idei care sa ajunga la creierasul meu ala mic si singurel de sus din tavanul pe care il port pe umeri ca sa nu ma ploua in gat.
Azi am fost la o partida de pescuit, iar din cauza cerului innourat si al vantului, am venit acasa asa cum am plecat. Maine de dimineata tau o fuga prin targul de masini sa imi cumpar vreo 4 cauciucuri pentru masina sa o incat si pe ea de vara, pentru ca “merita”.
Abea astept sa se termine odata toata nebunia cu zugraveala, au..au …. aaaaaaaa si era sa uit , vineri am fost la un targ de locuri de munca la Targu Jiu, dar nimic interesant, singurele joburi care erau pentru mine era un post de operator calculator si ceva cu turism, in rest se cautau sudori, un manager de restaurant, era vreo 3 firme care recrutau agenti de asigurari, in mare parte o porcarie si cu locurile astea de munca.
O curiozitate, asa de final, oare cum aratau scaunele daca picioarele noastre se indoiau invers ?
Chiar imi pare rau ca reusesc sa mai fac nimic pe blog de cand cu zugravelile astea. Deja am inceput sa ma scarbesc de ele, dar asta este trebuie sa mergem mai departe.
Zilele trecute au fost destul de salbatice ( ca in jugla, precum spune si titlul). Dupa doua saptamani in care am facut baie numai la Boiler ( BÓILER, boilere, s.n. Cazan special de încălzire automată a apei, folosit la instalațiile de apă caldă curentă. – Din germ. Boiler. ), pentru ca centrala orasului a fost oprita din motive . . . din motive , acum doua zile i-a dat drumul. Nebunie mare pe capul meu, in sfarsit dupa atat timp fac si eu o baie ca tot omul. Dar… se pare ca bucuria mea s-a sfarsit brusc pentru ca centrala “cartierului” a avut ceva defectiuni si nu a reusit sa dea apa calda odata cu centrala cea mare.
Mi-a soptit o pasarica ca defectiunea va dura vreo o ora dupa care o sa avem apa calda. Si … astept…. 20…. 30 ….50 de minute… o ora…. nimic, tot nu curgea apa calda. Mai astept o mai dura putin, mai astept inca jumatate de ora si nimic. Plin de glet din cap pana in picioare am bagat IAR boilerul in priza si am facut asa. Ca sa nu mai zic ca pentru o incalzire completa a apei acesta trebuie sa stea minim 30 de minute in priza, iar eu de nervi l-am lasat decat 15 si am facut baie cu apa rece, de mi-au inghetat si . . ..
A doua zi, treaba era si mai frumoasa , nu mai aveam apa deloc, nici rece nici calda …aaaaa , am avut noroc ca am oprit intr-un butoi de 20 de kg, apa pentru cazul de fata, si ne-am folosit de ea.
Si asa ca de incheiere peretii camerei mele o sa fie de culoare gri